Nesiguranța migrației pe mare, o provocare umanitară în desfășurare [49]

Migrația pe mare

„În ciuda eforturilor intense depuse de guverne și de serviciile maritime de salvare, de multe ori sprijinite de nave comerciale, cu respectarea tradiției îndelungate și obligația legală de a participa la salvarea persoanelor aflate în pericol pe mare, migrația pe mare continuă să fie nesigură, punând în pericol un număr mare de vieți.

În ciuda eforturilor intense depuse de guverne și de serviciile maritime de salvare, de multe ori sprijinite de nave comerciale, cu respectarea tradiției îndelungate și obligația legală de a participa la salvarea persoanelor aflate în pericol pe mare, migrația pe mare continuă să fie nesigură, punând în pericol un număr mare de vieți.

Complexitatea acestei provocări umanitare a fost discutată în 30 octombrie 2017, la o reuniune găzduită de Organizația Maritimă Internațională (IMO), cu participarea reprezentanților agențiilor ONU, ai industriei maritime și ai forțelor navale ale Uniunii Europene.

Pentru cei salvați și pentru navigatori, experiența poate fi deranjantă. Navele comerciale moderne nu sunt potrivite pentru a transporta un număr mare de supraviețuitori, oferind adăpost necorespunzător, condiții de îngrijire medicală sau salubritate improprii în astfel de situații și dispunând la bord de hrană de rezervă și apă limitată.

Trei operațiuni de salvare care au implicat nave comerciale în Marea Mediterană ilustrează provocările:
În octombrie 2016, petrolierul complet încărcat, Okyroe, cu o echipă de 21 de marinari la bord, a salvat 1536 de persoane din dinghii de cauciuc; 778 au fost transferate navelor de salvare pe o perioadă de două zile, iar 758 au fost transferate de către navă în portul Augusta, Italia.
În august 2016, vasul de aprovizionare cu platformă OOC Jaguar a salvat 501 de persoane din mai multe bărci de cauciuc, inclusiv o mama care năștea. Un membru al echipajului a reușit să ajute la nașterea bebelușului.
În aprilie 2016, vasul de containere Hamburg Bridge a salvat 310 de persoane, înghesuite la bordul unei ambarcațiuni de dimensiuni reduse.
Rapoartele arată că în acest an (până la 29 octombrie 2017), aproximativ 149.785 de migranți și refugiați au intrat în Europa pe mare. Majoritatea, au sosit în Italia, restul împărțindu-se între Grecia, Cipru și Spania. Din nefericire, 2826 dintre persoanele care au încercat călătoria, și-au pierdut viața pe mare. Deși numărul de decese din Marea Mediterană a înregistrat un declin, de la an la an, rapoartele dintre decese și călătoriile în condiții nepotrivite este în creștere.

Navele comerciale ajung să fie implicate în aproximativ una din zece operațiuni de salvare în Marea Mediterană. Centrul de Coordonare de Salvare Maritimă raportează 101 de cazuri până în prezent, în 2017 și 112 cazuri în 2016 - în zona Roma, Italia.

În timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă, participanții la reuniune recunosc că sistemele stabilite în temeiul Convenției IMO pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS) și de căutare și salvare (SAR) nu au fost niciodată privite ca soluții la migrația în masă.

„Deși guvernele și industria navală vor continua operațiunile de salvare, trebuie dezvoltate și căi alternative, legale, inclusiv organizarea migrației pe mare în condiții de siguranță, dacă este necesar”, a declarat secretarul general al IMO, Kitack Lim.

Au fost discutate soluții de eliminare a pierderii vieților pe mare. Acestea includ abordarea factorilor de tip „push”, combaterea activității criminale implicate în traficul de persoane și consolidarea colaborării între agențiile internaționale și statele implicate.

La ședință, au participat reprezentanți ai Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Forțele Navale ale Uniunii Europene (UE NAVFOR ), BIMCO, Camera Internațională de Transport Maritim (ICS), Federația Internațională a Asociațiilor Armatorilor (IFSMA) și Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF).

Înregistrarea opiniilor desprinse în cadrul reuniunii va fi realizată în cadrul Pactului Global privind Migrația, document emanat din Declarația de la 19 septembrie 2016 la New York pentru Refugiați și Migranți, aprobat de șefii de stat cu ocazia Adunării Generale a ONU. Este de așteptat ca acest proces de doi ani să culmineze cu adoptarea GCM (Coaliția Globală pentru Migrație) la o conferință interguvernamentală privind migrația internațională, în 2018.

Până atunci, însă, fenomenul migrației pare să se extindă și în bazinul Mării Negre, loc unde în ultima perioadă au ajuns în apele teritoriale ale României mai mult de 1000 de migranți sosiți din Turcia pe ambarcațiuni improprii navigației.

Epilog: Și în acest domeniu, lumea se mișcă, dar - din păcate - sistemul este unul greoi și care în loc să se adreseze cauzei, se canalizează mai mult pe efecte.  

Note:

Salvare pe mare: Un ghid al principiilor și practicilor care se aplică refugiaților și migranților, elaborat în comun de către IMO, Camera Internațională de Navigație (ICS), precum și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), este disponibil pentru descărcare la adresa:
http://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/seamigration/Pages/default.aspx

IMO - Organizația Maritimă Internațională - este agenția specializată a Națiunilor Unite, responsabilă de siguranța și securitatea transportului maritim și de prevenirea poluării marine de către nave. Website:
http://www.imo.org/

Valentin Dumitru,
„Cap Compas”